Topografie

Plan topografic

Planul topografic este reprezentarea grafică convenţională a unei suprafeţe de teren mai restrânse, care se întocmeşte la scări mai mari sau egale cu 1:10000, unde proiectarea punctelor de pe suprafaţa terestră se face ortogonal, iar efectul de curbură al Pământului se neglijează. Pe planurile topografice întocmite la scările: 1:500; 1:1000; 1:2000; 1:5000 şi 1:10000 se reprezintă în mod fidel forma geometrică şi dimensiunile elementelor de planimetrie, precum şi relieful terenului.

Continuă

Trasare limite și axe

Trasare / înțărușare Pentru marcarea punctelor de pe conturul unui teren avem nevoie de o fotocopie a planului de amplasament și delimitare din documentația de cadastru a terenului în care apare tabelul de coordonate (în Sistem Stereografic 1970). Trasarea coordonatelor punctelor de pe limita imobilului se realizează cu precizie ridicată (folosind GPS RTK) și se finalizează prin predarea către proprietar a unui proces verbal de trasare a amplasamentului, semnat de catre persoana autorizată și de către proprietar.

Continuă

Aviz tehnic

Ridicare topografică avizată OCPI Întocmim următoarele tipuri de documentații topografice: planurile topografice, care stau la baza întocmirii planurilor urbanistice generale (PUG); planurile topografice, care stau la baza întocmirii planurilor urbanistice zonale (PUZ); planurile topografice, care stau la baza întocmirii planurilor urbanistice de detaliu (PUD); planurile topografice necesare întocmirii documentaţiei de autorizare a lucrărilor de construire şi de desfiinţare; documentaţiile topografice, întocmite conform Hotărârii Guvernului nr. 834⁄1991, cu modificările şi completările ulterioare;

Continuă

Profile longitudinale și transversale

În proiectarea căilor de comunicații și execuția acestora sunt necesare realizarea unor ridicări topografice pentru întocmirea a două tipuri de profile: profilul transversal profilul longitudinal La executarea unui profil longitudinal sunt necesare ridicări topografice în lungul traseului, pe punctele marcate în axul căii de comunicație, urmărindu-se asigurarea unei precizii ridicate. Lucrările se fac atât la stadiul de proiectare cât și la cel de execuție. Produsul final rezultat este profilul longitudinal al terenului cu scări uzuale de 1:1000 pentru distanțe și 1:100 pentru cotele de nivel.

Continuă

Volume sapatura umplutura

Configuratia terenului pe care urmeaza sa se faca constructii este în general neregulata, situatie ce nu convine din punct de vedere constructiv. Aceste neregularitati ale terenului vor trebui îndepartate prin nivelare fie sub forma unei platforme orizontale (care nu este totdeauna indicata) fie sub forma unei platforme ce urmeaza sa aiba o anumita panta, în vederea scurgerii apelor pluviale. Pentru a putea rezolva problema, se impune un calcul al volumului de pamânt ce se va disloca, volum care se traduce fie prin aplicarea unei cote impuse a platformei, fie prin egalarea volumelor de sapatura cu cele de umplutura.

Continuă

Modelul 3D al reliefului

Întocmim următoarele tipuri de documentaţii topografice: Modelul digital al terenului (DTM - Digital Terrain Model) redă configuraţia terenului în mod continuu din punct de vedere spaţial. Modelul 3D este una din uneltele importante pentru sistemele informatice geografice (GIS), având rolul de a îmbunătăţi funcţiile de analiză şi vizualizare. Utilizând modele 3D ale terenului, calculele volumetrice devin mai uşoare şi mai precise. Spre exemplu, pot fi calculate volume de terasamente pentru lucrări de canale, drumuri, construcţii, baraje, cât şi volume pentru ape sau lacuri.

Continuă

Urmărirea comportării construcțiilor în timp

Urmărirea comportării în exploatare a construcţiilor este o acţiune sistematică de observare, examinare, investigare a modului în care răspund/reacţionează construcţiile, în decursul utilizării lor, sub influenţa agenţilor de mediu, a condiţiilor de exploatare şi a interacţiunii construcţiilor cu mediul înconjurător şi cu activitatea utilizatorilor Urmărirea curentă a construcţiilor se aplică tuturor construcţiilor, de orice categorie sau clasă de importanţă şi formă de proprietate, cu excepţia clădirilor de locuit cu parter şi parter plus un etaj şi anexele gospodăreşti situate în mediul rural, precum şi construcţiilor provizorii, şi are caracter permanent, durata ei fiind egală cu durata existenţei fizice a construcţiei respective; Urmărirea curentă se efectuează la intervalele de timp prevăzute prin instrucţiunile de urmărire curentă, dar nu mai rar de o dată pe an şi obligatoriu după producerea de evenimente deosebite; Dacă se constată apariţia unor deteriorări ce se consideră că pot afecta rezistenţa, stabilitatea şi durabilitatea construcţiei, proprietarul, administratorul şi, după caz, utilizatorul trebuie să comande o inspectare extinsă asupra construcţiei, urmată, dacă este cazul, de o expertiză tehnică.

Continuă